Revista Final Pope (PDF)

pentru care am consultat
diverse materiale, de la cărţi,
la site-uri de Internet, am
văzut la un momentdat,
referatul unui elev. Ceea ce
mi-a atras atentia asupra
lucrării acestuia, nu au fost
datele despre reformele
haretiste, date pe care le-am
regăsit în toate lecturile
făcute, ci întrebarea cu care
acest elev îşi încheia
expunerea: Dacă print r -o
minune dumnezeiască, Spiru
Haret ar învia, câtor dintre
contemporanii noştri, ar trebui
să le roşească obrazul?
Am acceptat să scriu
acest material, din mai multe
motive. Primul ar fi tema
aleasă, o temă generoasă ca
şi personalitatea celebrată. Al
doilea ar fi pentru că am
considerat că trebuie să ştim
că atunci când intrăm într-o
bibliotecă, o facem şi pentru
că Spiru Haret ne-a dat
această şansă. Ultimul motiv,
dar nu cel din urmă, este
colaborarea specială,
fructuoasă şi frumoasă pe
care am dezvoltat-o de-a
lungul timpului cu d - na
bibliotecară a CDI al
Colegiului Spiru Haret Pl., cu
sprijinul şi colaborarea căreia
am iniţiat activităţi deosebite
pe care cu siguranţă le vom
continua şi pe viitor...
Bibliografie:Dinu, ConstantinSpiru Haret, Bucureşti: EDP,
1970;Dulfu, Petre- Bibliotecile
populare în: Lui Spiru C.
Haret, Iaşi-Bucureşti, 1911,
www.arhivelenationale.ro
Mihaela-Oana Niculescu
Bibliotecar C.C.D. PH

Pagina 13

Puzzle educational

Glas haretian - Anul 1, Nr. 1, August 2011

Pagina 20

Puzzle educational
bibliotecari şcolari şi de la
biblioteci comunale, profesori
pensionari şi metodistul
Bibliotecii Judeţene.
Următoarea întâlnire
s-a desfăşurat la Titu, în
bibliotecă; programul a
cuprins simpozionul cu tema
“Adolescenţa”, fiind urmat de
“Ora de informare europeană”
prezentată de Vladuţ
Andreescu şi de programe
artistice.
Acest parteneriat a
stârnit la început curiozitate în
r â n d u l e l e v i l o r, d a r ş i
implicare şi dăruire din partea
lor, s-au legat prietenii şi
comunicarea a devenit un
factor important în aceste
relaţii, tot mai mulţi elevi vrând
să participe, venind cu idei, cu
materiale culese de ei. Astfel
s-a format o echipă din rândul
elevilor pe care o coordonez
și care cooptează voluntari.
Împreună căutam şi selectăm
materiale din cărţi sau
folosind internetul, suntem ca
un laborator de vise, speranţe
şi tinereţe, în care elevii noştri
se implică cu drag, se
dăruiesc şi iubesc ceea ce
fac.
Ce pot să-mi doresc
mai mult de atât? Întotdeauna
este loc de mai mult şi mai
bine. C.D.I. a schimbat mult
implicarea elevilor în activităţi,
folosirea cărţii şi a
calculatorului în acelaşi loc, în
spaţii primitoare, confortabile
şi dotate corespunzător, a dus
la schimbări majore în
utilizarea acestuia, este un
pas înainte în atragerea lor
către lectură, cunoaştere şi în
formarea culturii lor generale.

Dacă biblioteca este “leac pentru suflet”, după cum scrie pe
frontispiciul Bibliotecii din Teba, și datează din Antichitate,
străbătând timpul şi distrugerile masive de-a lungul istoriei,
transformarea ei in C.D.I. are o faţă nouă, adaptată zilelor noastre.
Vă invităm cu drag să vizita&i Centrul de Documentare și
Informare al Liceului Teoretic “Mihai Viteazul” Vișina și nu uita&i
deviza noastră: “Împreună în lumea cunoașterii, totul pentru tine
ca să fii informat!”.

Bibliotecar,
responsabil C.D.I.
Dana Monea
Liceul Teoretic
“Mihai Viteazul”
Vișina, jud. Dâmbovi"a

Pagina 21

Glas haretian - Anul 1, Nr. 1, August 2011
Adolescentul de azi
Când vorbesc cu un
adolescent despre el sau vârsta
lui, propun de fiecare dată să ne
jucăm cu imaginaţia. De oriunde
ar veni, oricum ar arăta, oricine
ar fi, adolescentul din cabinetul
meu este de fiecare dată o floare
într-un ghiveci, care, deşi nu
vorbeşte prea mult, îmi spune în
multe feluri tot ce-l frământă.
O floare într-un ghiveci,
aşezată de multe ori în faţa unui
geam prăfuit, ori lăsată la voia
întâmplării pe o balustradă
ruginită, ori în bătaia soarelui
care o ofileşte, ori a vântului care
o zboară. Dar sunt şi flori
aşezate cu mândrie la geam,
udate şi înconjurate de iubire.
De multe ori, stând de
vorbă cu florile mele, mă
întrebam unde s-a dus “apa” de
care au ele nevoie, ori “soarele”
blând şi cald care le luminează
ziua. Oricine le-ar privi îşi poate
da seama în care ghiveci s-a
sădit încredere, toleranţă şi
respect, în care s-a pus
deznădejde, uitare ori nepăsare.
Copiii noştri trăiesc
adesea fără părinţi, chiar dacă
absenţa lor este una fizică sau
psihologică . De aici rezultă
tulburările de comportament des
întâlnite la adolescenţi, lipsa
respectului de sine şi faţă de
ceilalţi, lipsa toleranţei, a iubirii şi
acceptării celuilalt aşa cum este
el.
Copiii cu părinţii plecaţi în
străinătate reprezintă un grup
vulnerabil aflat în situaţie de risc,
principalele efecte negative ale
migraţiei părinţilor fiind scăderea
interesului pentru şcoală sau

“Adolescenţa nu este
doar o perioadă importantă
a vieţii, ci şi singura perioadă
când putem vorbi despre
viaţă în sensul complet al
cuvântului.”
Michel Houellebecq

întârzieri în dezvoltarea psihică.
Potrivit anchetelor , absenţa
părinţilor nu acţionează
întotdeauna direct asupra
c o p i i l o r, c i i n d i r e c t , p r i n
producerea unor efecte care
conduc la despărţirea familiei.
O categorie de copii care
sunt cei mai expuşi riscurilor de
diverse forme sunt cei care
provin din familii destrămate şi,
în special, atunci când mama
este cea care pleacă la muncă în
străinătate. În aceste situaţii,
este cel mai probabil să se
producă abandonul copiilor sau
expunerea acestora la abuzuri
din partea adulţilor în grija cărora
rămân.
Consecinţele negative
ale plecării părinţilor sunt
resimţite de copii, în primul rând,
în plan psihologic - dorul de
părintele plecat poate avea drept
consecinţă un sentiment de
însingurare al copilului pentru o
anumită perioadă de timp.
Sentimentul de deprimare poate fi atenuat dacă
copilul a fost obişnuit sa trăiască
într-o familie extinsă. De
asemenea, lipsa interesului
pentru scoală şi pentru
preocupările extraşcolare poate
fi o consecinţă directă a absenţei
părinţilor, însă interesul scăzut
pentru performanţa şcolară nu
poate fi explicat doar printr-un
singur factor cauzal.
Psiholog Laura Fati

Pagina 22

Sfatul psihologului
VIOLENŢA , O CARENŢĂ DE
EDUCAŢIE?
“Condiţia umană nu se
ameliorează decât prin
educaţie şi cultură”
N.Iorga
S-ar cuveni să invoc
drept argument pentru
rândurile de faţa întrebările e
care şi le pune un tânăr în faţa
complexităţii
fenomenelor
naturale şi sociale , propria
sa fiinăa fiind o mare enigmă
în faţa altor mari enigme.
Trăim într-o lume în care
stima, respectul de sine ,
devine o nevoie umană
esenţială pentru o
adaptabilitate sănătoasă a
individului.
Violenţa este o
problemă mai actuală decat
vrem noi să recunoaştem.
Trăim într-o lume a
competivităţii , a confruntărilor
şi a schimbărilor, a tentaţiilor
şi ispitelor , la toate nivelele ,
de la societatea civică la
fiecare familie în
parte.Procesul restructurării
sociale produce transformări
profunde şi in societatea
românească
Copiii ,una dintre cele mai
afectate categorii ale
populaţiei , traversează
această dificilă perioadă către
lumea civilizată a mileniului
III.
Se acceptă, fără
excepţie , că violenţa nu este
generată de o singură cauză ,
ci urmarea unor interacţiuni
complexe între fiziologic ,
psihologic , absenţa
motivaţiei sociale , carenţe

stucturale şi funcţionale ale
familiei , context socioeconomic nefavorabil ,
deficienţe ale mediului
educaţional , în special cel
şcolar (conflicte in zona
interacţiunilor subiective:
disponibilitate redusă a
cadrelor didactice pentru
comunicarea deschisă ,
distanţă în comunicare,
subiectivitate în evaluare ,
comportamente neadecvate
care decurg uneori la
sancţiuni nejustificate ,
metode neatractive de
predare , descurajarea
iniţiativelor elevilor , s.a)
Una dintre cele mai
nefaste forme de exprimare a
violenţei este cea transpusă
pe micul ecran. Filmele
violente de la televizor ,
reclamele şi jocurile video ,
dar şi comportamentul
agresiv al părinţilor pot fi
“ modele ” pentru copii ,
stimulându-le agresivitatea
fizică sau verbală.
Apărute în ultimi anii ca
ciupercile după ploaie ,
discotecile devin , de multe ori
, scene tot mai propice
săvârşirii unei multitudini de
infracţiuni :vătămări corporale
grave , violuri, tâlhării
scandaluri iar , în ultimul timp ,
locuri prielnice consumului de
alcool şi chiar droguri.
Cele câteva exemple
dovedesc , fără îndoială, că
violenţa nu este o invenţie a
contemporaneităţii, ci este un
fenomen care necesita multa

Pagina 23

atenţie. Este inutil a
demonstra necesitatea
conceperii şi realizării unei
politici coerente de prevenire
şi limitare a fenomenului de
violenţa
Pentru ca măsurile de
prevenire să aibă impact
puternic şi eficient , este
necesar ca acestea să fie
diverse şi creative.
Violenţa există în şcoli
, iar comportamentul violent
este produsul interacţiunii
dintre dezvoltarea individuală
şi contextul social . De aceea ,
violenţa trebuie să fie o
preocupare majoră a tuturor
părţilor implicate in procesul
de educaţie a copiilor : părinţi ,
profesofi, specialist
comunitatea locală ministerul
educaţiei , biserica
etc.
Şcoala trebuie să fie un
loc sigur şi receptiv la
problemele tuturor elevilor , o
şcoală în care elevii învaţă să
coopereze , unde copiii
trăiesc şi simt experienţe si
atitudini democratice , unde
educaţia se face spre cultura
nonviolenţei.
OMUL nu devine OM
decât prin educaţie , decât
prin ridicarea şi convieţuirea
lui in lumea valorilor morale şi
spirituale
.
P O R Ţ I L E
VIITORULUI SE VOR
DESCHIDE NUMAI ÎN FAŢA
UNEI SOCIETĂŢI
CIVILIZATE
Prof. Constantina Stoean

Glas haretian - Anul 1, Nr. 1, August 2011
O lume diferită
Gândindu-mă la trecut,
la războaiele care se purtau
atunci, la bătăliile strămoşilor
noştri, la câţi oameni mureau
în lupte, la năvălirile tătarilor
care lăsau în urma lor doar
locuri pustiite şi inimi
îndurerate, aş putea
considera că lumea de astăzi
este mai sigură. Trecutul pe
care ni-l evocă filele
îngălbenite ale cărţilor,
considerate de unii oameni
demodate, pare destul de
nesigur.
Oare astăzi nu mai
există războaie şi conflicte
armate? Chiar mai mult!
Astăzi au apărut evenimente
mai grave care ne afectează
viaţa: tehnologia de vârf din
domeniul armamentului este
mult mai periculoasă decât
sabia, pumnalul, barda.
Atunci mureau doar câteva
sute, mii sau sute de mii de
soldaţi, care participau la o
bătălie, dar acum riscăm să
murim cu toţii dacă o mână
ciminală, pentru cine ştie ce
interese meschine,
declanşează o bombă
atomică.
Ca să nu mai vorbim
de atacurile teroriste,
corupţie, încalzirea globală şi
efectul de seră, factori care ne
afectează siguranţa
personală, familială si
globală, încât un fior rece de
groază te străbate şi simţi
durerea familiilor celor morţi
în astfel de eveniment e
nedorite.
Frecvent auzim la
televizor sau citim în ziare cel

puţin un articol despre tineri
care şi-au distrus tinereţea
sau chiar viaţa prin consumul
de droguri. Deşi există
numeroase emisiuni
educative prin care tinerii sunt
informaţi asupra pericolului
drogurilor, din ce în ce mai
mulţi cad pradă acestui flagel:
din curiozitate, îndemnaţi de
prieteni sau fiindcă nu mai fac
faţă dificultăţilor vieţii.
Cunoaştem şi ravagiile
pe care le-au făcut
substanţele etnobotanice:
morţi provocate de
supradoze, intoxicaţii care au
dus la spitalizare. Acum se
încearcă oprirea consumului,
dar magazinele de vise, deja
închise, încă vând aceste
substanţe periculoase.
Adolescenţii găsesc în
plantele etnobotanice
modalitatea de a încerca
ceva nou, inedit, senzaţii
neobişnuite cu efecte care nu
se văd imediat, ci în timp.
Referindu-mă doar la
mine, mă mir de câtă
împotrivire manifest când
mama îşi face atâtea griji şi nu
doreşte să plec singur la
şcoală dimineaţa, când încă
soarele nu a răsărit sau când
plec într-o vizită şi mă roagă
să-i dau un telefon când
ajung. Câte griji îşi face când
întârzii!
Stând să reflectez mai
bine, are dreptate. Voi înainta
în vârstă ajungând să am
vârsta propriei mele mame,
mătuşi sau bunici. Atunci voi
vedea cât voi tresări când
copilul meu va întârzia mai
mult la şcoală. Nu doar acest
motiv mă face să cred că au

Pagina 24

dreptate. Un alt motiv este şi
faptul că în ziua de astăzi nimic
nu mai este sigur. A merge pe
stradă, într-un oraş mare la o oră
târzie reprezintă o aventură pe
care nu este bine s-o
experimentezi.
În ultimul timp
infracţionalitatea a devenit un
fenomen general şi este bine să
respectăm un proverb românesc
care spune: “Prevederea este
mama înţelepciunii”.
Mă gândesc la viitorul
meu şi al urmaşilor noştri. Vom
ajunge să nu mai ieşim din casă
fără spray-ul paralizant la noi?
Sau poate chiar am ajuns?
Cât de liniştită era viaţa în
“Moromeţii” de Marin Preda. Ea
era tulburată doar de conflicte
interne, conflicte din viaţa de zi
cu zi. La ţară viaţa era, nu mai
am curajul să spun că este,
diferită, sănătoasă şi liniştită.
Rar când se auzea de o crimă,
de o nelegiuire care erau aspru
pedepsite, ca în romanul
“Baltagul”. Atunci exista teama
de pedeapsă şi fr ica de
Dumnezeu. Omul de la ţară,
decât să comită o nelegiuire şi
apoi să fie urmărit de remuşcări,
prefera să se mulţumească cu
puţinul pe care îl avea. Aşa se
întâmpla în “Comoara” de Ioan
Slavici.
Să sperăm că viitorul ne
va oferi perspective mai
frumoase şi că noi, generaţia
care se formează acum, vom
întemeia o lume diferită. Noi
suntem speranţa viitorului,
speranţa următorului mileniu!
Ştefan Andrei
Clasa a XI-a C
Prof. Coord. Mihaela Păun

Amalgam
DIAGRAMĂ
Căutaţi cuvintele din listă
în diagrama de mai jos şi
încercuiţi-le (cuvintele pot fi
scrise în toate direcţiile: pe
orizontală, pe verticală şi pe
diagonală, de la stânga la
dreapta sau de la dreapta la
stânga). Fiecare cuvânt din
diagramă are cel puţin o literă în
comun cu un altul, dar niciodată
nu va fi parte integrantă a altui
cuvânt. După
epuizarea
cuvintelor din listă, rămân în
diagramă unele litere nefolosite,
care citite în continuare de la
stânga la dreapta începând cu

rândul de sus, vă vor dezvălui continuarea următoarei
istorioare despre celebrul Einstein. Într-o perioadă mai puţin
fericită din viaţa sa, Einstein, într-o scrisoare adresată unui
prieten, a spus:
”Am descoperit formula înţelepciunii vieţii!................”

Prof. Carmen Tudor

Pagina 25

Glas haretian - Anul 1, Nr. 1, August 2011
Cum distrugem
Omul lasă în urmă
resturi ale activităţii sale, întrun ritm care dep ă şeşte
capacitatea organismelor de
degradare a resturilor
respective. Traficul tot mai
intens, activităţile industriale,
agricultura cu pesticide şi
fertilizanţi în exces,
deversările de reziduuri în
ape, accidente maritime sau
nucleare, toate acestea
aruncă în aer, sol şi ape,
substan ţe chimice, care
produc modificări ce
ameninţă să devină
ireversibile.
Omul ameninţă în mod
indirect celelalte specii cu
care împarte planeta. Efectul
de, ploile acide, distrugerea
stratului de ozon, obligă
vieţuitoarele la noi eforturi de
adaptare fiziologic ă, sau
trofică. În plus plantele şi
animalele nu pot da oamenii
în judecată pentru invadarea
t e r i t o r i u l u i l o r. D e s e o r i
distrugerile sunt directe, prin
sau prin supraexploatarea
plantelor, mai ales a celor
lemnoase.

Ecoştiri

Crucea voinicului

Dalia

Cum ocrotim
Din moment ce
poluarea, supraexploatarea,
distrugerea habitatelor
speciilor afectează numărul şi
chiar existenţa acestora, este
evident că încetarea acestor
nesăbuinţe umane sau măcar
limitarea lor ar favoriza
refacerea bogăţiilor vegetale
şi animale ale Terrei. Protecţia
acestora se poate face însă şi
direct, prin legi care declară
„monumente ale naturii” acele
arii naturale care adăpostesc
plante sau animale sălbatice
rare, endemice, arbori
seculari, ca şi alte elemente
naturale cu valoare de
patrimoniu natural prin
unicitatea sau raritatea
Aceste teorii devin parcuri
naţionale, cu scopul de a
proteja şi de a conserva unele
elemente naturale cu valoare
ecologică, ştiinţifică şi
peisagistică deosebite.

Floare de colţ

Dediţel
Garofiţa Pietrei Craiului

Sângele voinicului

Pagina 26

Tătaru Florin
Clasa a IX-a K

Amalgam

Centrul de Documentare şi Informare
în imagini
]
Centrul de Documentare şi Informare reprezintă pentru colegiul nostru o nouă
structură info-documentară, un vis transformat în realitate.

C.D.I. este un sistem dinamic, deschis şi mereu fascinant, un spaţiu cultural, generos,
primitor, agreabil, în care informaţia devine o ştiinţă pentru că numai cu instrumentele acesteia, un
text se relevă în totalitatea sensurilor şi semnificaţiilor lui şi poate fi o replică a realităţii tot mai
imperfecte.
Minodora Petrişor

Pagina 27

Glas haretian - Anul 1, Nr. 1, August 2011

HALLOWEEN
LIMERICKS
Halloween is a fun time
and limericks are fun to write,
so combine the two and we
get a lot of fun. There is not
wrong or write, best or worst.
Even if you have never written
a limerick before, give it a go!
It's fun and contagious,
too…once you start, you just
can't stop.
So, what is a limerick?
To be a limerick, a
verse must have:

October's last day gives you a fright
Because it is called “Halloween Night”
Ghosts roam on the streets,
All the children eat treats,
And witches take off into flight!
Constantin Cristina
Clasa a IX-a A
In a house, there's a witch
That is spooky, but very rich,
In spiders and rats,
In bats and cats,
And may throw you in a ditch!

? Five lines;
? Lines 1,2 and 5 must have

exactly 3 metric feet;

? Lines 3 and 4 must have

exactly 2 metric feet;
1,2 and 5 must
rhyme;
? Lines 3 and 4 must rhyme.
? Lines

Popescu Stefan Mircea
Clasa a XI-a I
It will be Halloween night soon,
There will be a scary full moon,
So, I'll dress up!
I'll be a cop!
There will be an outside BUUUM!

?

All limericks must
conform to the limericks rules,
otherwise it simply isn't a
limerick. This is what is fun!
It's not just a case of rhyming
the words at the end of the
line, it's a structured rhyme
and it makes you think. It is not
as easy as it looks but it sure is
fun.

Frusina Alexandru
Clasa a IX-a E
Things that go BUMP in the night,
Give a really big fright,
We shiver and shake,
With sounds that they make,
Till we can turn on a light!
Dumitrescu Robert
Clasa a XI-a A

Pagina 28

Creatie

Cazul
Cioran
În anul 1911 pe data de
8 martie a avut loc un
fenomen: în comuna
Răşinari, judeţul Sibiu, într-o
casă modestă a fost născut
un copil numit ulterior de Emil
de către soţii Cioran, un copil
care promitea multe.
Şcolit de către tatăl său
împreună cu moraviştii din
vremea aceea, Emil Cioran
era un licean pustiitor, un spirit
al fragmentelor filozofice. Încă
de la vârstă fragedă a fost un
băiat care mereu se
contrazicea cu toţi cei din jurul
lui, inclusiv cu el însuşi. El la
vremea lui a reprezentat
frângerile şi frustrările nu
numai creştineşti dar şi
existenţiale ale geniului tânăr.
Comparat cu Voltaire în
scrierile sale, a fost un
prozator esenţial, a fost un
moralist care nega vehement
filozofia de şcoală, de sistem
şi …ca sistem. De remarcat
faptul că până şi ştiinţa în care
el era specializat o refuza ca
atare. Dar acesta este doar
începutul…
Emil Cioran a dorit la
vremea sa o schimbare în tot
ce era atunci. Oameni,
gândiri, ştiinţe, tot. A criticat
până în pânzele albe ţăranul
român, aducându-l la cel mai
jos loc posibil în clasa
existenţială.(pariez că replica
lui Moromete ar fi:”Mda.”)
În anul 1934 a publicat
cartea „Pe culmile disperării”

Criticii de pe vremea
aceea când au citit această
carte au rămas stupefiaţi de
gândirea aparent logică şi
corectă a lui Cioran dar în
esenţă fiind o gândire total
opozantă. Doi dintre cei doi
critici şi-au dat chiar demisia.
În acel moment filozoful
nostru a fost considerat oficial
ca fiind un „moralist atipic”.
În următorii 40 de ani el
şi-a schimbat total tema,
identitatea, totul şi a optat
pentru un popor „bolnav de
perfecţiune ” , anume cel
francez. Da, exact, s-a mutat
în Franţa. Acolo a devenit cel
mai important scriitor de limba
franceză, împreună cu Eugen
Ionescu.
Între cei doi
contemporani a existat o
confruntare constantă,
alimentată de diferenţele
religioase. Ionescu fiind
profund religios, Cioran avea
o „relaţie specială cu religia”.
El declară într-un interviu că
nu este anticreştin: „reproşez
creştinismului. Eu mai
degrabă accept Nirvana.”
De asemenea, mai

Pagina 29

spune un lucru destul de
adevărat, anume că îndoiala
sufletească este cea cu
adevărat solidă. Ne putem da
seama că Cioran are un spirit
religios dezamăgit şi disperat.
El caută mântuirea în toate
colţurile lumii, dar tot ce
găseşte, neagă. Putem spune
despre dânsul că este un nod
de paradoxuri la intersecţia
unui labirint de contradicţii.
De ce ai mai construi
ca apoi să îţi distrugi creaţia?
El neagă omenia, neagă
adamismul, neagă
democraţia, culturile mici,
satul românesc, neagă până
şi „Mioriţa”, defilând cu a sa
replică „Nu se poate construi
fără negare ” . Tot ce-a
construit românul până la
apariţia sa el a negat într-un
mod atât de frumos, logic, dar
şi diavolicesc(mania sa
pentru perfecţiunea
negăsită). Limbajul negaţiei
este atât de exclusiv, frumos,
că negaţoia nici n-o mai poţi
observa.
Într-un final, Lectura lui
Cioran nu este deprimantă,
doar că te face să mergi mai
departe. El este chiar plăcut
de tineri (ca noi!), dar nu este
imitat în limbaj, ci în morală,
căci aici ei îşi pot
regăsi…frustrările.

Mihai Filip
Clasa a XI-a E

Glas haretian - Anul 1, Nr. 1, August 2011
Sentimente

Crede în tine !!!

Adeseori în gânduri eşti
Precum o zână din poveşti.
Văd chipul tău ca un smarald,
Te simt în mine ca un zar ...

de Bianca Kovaci
Cu toţii avem probleme mii şi mii,
Necazurile îi dictează inimii,
Suntem părtaşii unei vieţi care nu are milă
Ce te face să plângi în tihnă!

Aş vrea să te transform
Într-un picur de ador
Să te zbaţi doar în zadar
Pentru un sărut în dar…

Sunt oameni care te dezamăgesc,
În jurul tău un viitor îşi croiesc,
Tu credeai că de tine le pasă,
Dar totul a fost numai o farsă.

De multe ori tu m-ai respins
Suflarea ta de mine s-a desprins
C-un ultim fior iţi mulţumesc
Mereu am să te iubesc.

Oamenii sunt, se nasc pentru a trăi,
Trăiesc pentru a iubi,
Uneori iubesc pentru a răni,
Dar totul într-o zi se va sfârşi…
Trăieşte acum o viaţă curată,
Şi vei avea o mare răsplată,
Sufletul tău de pace va dăinui,
Inima ta veşnic va iubi.
Ia tot ceea ce e mai bun de la viaţă,
Mereu vei avea o speranţă…
Crede în tine,
Şi totul va fi bine…
Tu ştii ceea ce eşti,
Şi când plângi şi când zâmbeşti,
Însă poţi deveni ceva mai bun,
O şansă ai mereu la un nou drum.

Mă întreb…
de Cătălin Anghel

Crede în propria voinţă,
Crede cu cât mai mult cu putinţă,
Că vei putea reuşi,
Când războiul cu viaţa se va sfârşi!

De câte ori mi-e dor de tine
Privesc spre cer, mă uit la tine
Şi mă întreb ce am făcut
Ca să te pierd, să-ndur atât.
Mă întreb dacă a meritat
Să te iubesc cu-adevărat,
Dacă te doare despărţirea,
Dacă-ţi surâde fericirea.
Mă-ntreb de ştii ce-i suferinţa,
Dacă te doare umilinţa,
Mă-ntreb, tu, stană de piatră,
M-ai iubit, mă vei iubi vreodată?

Pagina 30

Glas haretian - Anul 1, Nr. 1, August 2011
Reporterul de vacanţă aduce ultimele veşti
Nouvelle numéro 1
Le Collège « Spiru Ha
ret »
Ploieşti a une plate
fo
rme
Number one
éducationnelle pour
les
High scho ol “Spi ru
professeurs, les élè
ve
s
et
Haret” has an
les parents.
educational platform for
teachers, students and
Nouvelle numéro 2
parents.
« Stage de formation
pour
les professeurs
Vestea numărul 1
de
Number two
français » août 20
11 –
Co leg iul „ Sp iru Ha ret ”
French Language
découvrir la Commun
Ploieşti are o platformă
auté
Teaching Methodology
française de Belgiqu
educaţională pentru
e et
For Non Native French
de la ville de Liè
ge
profesori, elevi şi părinţi.
à
Lang uage Teac hers
travers la didactique
de
–august 2011 – discover
F.L.E.
Vestea numărul 2
the French Community
„Stagiu de formare pentru
in Belgium and in the
Nouvelle numéro 3
profesorii de limba
city of Liege through the
Club virtuel sur la to
franceză” - august 2011 –
ile de
French teaching skills
C.D.I. “Spiru H
descoperirea Comunităţii
aret”
Ploieşti
en partenariat
franceze din Belgia şi din
Number three
av ec la Bi bl io th
oraşul Liege cu ajutorul
èq ue
On line club of C.D.I.
C.C.D. Prahova
didacticii limbii franceze
“Spiru Haret” Ploieşti in
–limbă străină
partnership with C.C.D.
Nouvelle numéro 4
Prahova library.
« La langue roum
Vestea numărul 3
aine
d a n s l ' é p o
Club virtual al C.D.I. “Spiru
Number four
q u e
communiste» - parte
Ha ret ”
“Romanian language in
naria
Plo ieş ti
în
su r la to ile en tre t
parteneriat cu Biblioteca
the communist era” – on
la
Bibliothèque de C.
C.C.D. Prahova
line partnership
C.D.
Prahova, la Bibliothè
between C.C.D.
que
de C.C.D. Dâmboviţ
Vestea numărul 4
Prahova library, C.C.D.
a et
C.D.I. « Spiru Ha
„Limba română în epoca
Dâmboviţa library and
ret »
Ploieşti
comunistă” – parteneriat
„Spiru Haret” Ploieşti
virt ual înt re B ibli ote ca
C.D.I.
C.C.D. Prahova,
Biblioteca C.C.D.
Dâmboviţa şi C.D.I. „Spiru
Haret” Ploieşti

Andrei Popescu
Clasa a XI-a I

Pagina 31

Colectivul ştiinţific:
prof. dr. Gheorghe Borovină, inspector general I.S.J.
prof. dr. Cristina Marian-Ionescu, inspector de specialitate
prof. dr. Mariana Gheorghe, inspector de specialitate
prof. Aurel Graur, inspector proiecte europene si programe
comunitare
conf. univ. dr. Gavriil Preda,

Colectivul editorial:
prof. Mihai Sandu, director
prof. Petre Petrişor, director adjunct
prof. Adriana Vlad, consilier educativ

Colectiv de redacţie:
Minodora Petrişor, redactor şef
Liliana Creţu, redactor adjunct
Andrei Popescu, design, tehnoredactare

Colaboratori:
prof. Alina Dinu
prof. Silvia Varzopov
prof. Mara Chiricu
Florin Tătaru, elev clasa a IX-a
Teodor Cazangiu, elev clasa a IX-a
Alexandru Frusina, elev clasa a IX-a